2.1 Introducerea unui parlament unicameral, ca o măsură esențială pentru simplificarea procesului legislativ și apropierea parlamentului de cetățean.

2.2 Alegerile parlamentare trebuie realizate pe bază de scrutin uninominal, în care este atribuit un singur mandat în fiecare colegiu uninominal, pe baza a cel puțin 50% + 1 din voturile alegătorilor din acel colegiu. Această abordare este necesară pentru ca parlamentarii să fie fideli și răspunzători față de cetățenii care i-au votat, iar nu față de partidele care i-au pus pe liste.

2.3 Desemnarea colegiilor uninominale electorale trebuie făcută prin luarea în considerare în egală măsură a suprafeței de teren a colegiilor respective, și a numărului de locuitori. Aceasta previne ca zonele supra-populate să fie supra-reprezentate în parlament, fapt ce limitează reprezentarea unor teritorii vaste ale țării a căror voce are un ecou limitat.

2.4 Eliminarea comisiilor parlamentare. Comisiile parlamentare reprezintă o modalitate de negare a democrației, pentru că alegătorii le dau parlamentarilor mandat direct, pentru o implicare în orice aspect discutat în parlament, și nu un mandat indirect prin delegarea către comisii a rolului parlamentarului. În același timp, comisiile sunt instrumentul principal prin care societatea este efectiv inundată în legi și alte acte legislative, pentru că permite lucrul în paralel la nenumărate aspecte, fără a asigura însă examinarea amănunțită din partea fiecărui parlamentar.

2.5 Parlamentarii trebuie să-și redirecționeze majoritatea activității către interacțiunea directă cu alegătorii din circumscripția pe care o reprezintă, prin culegerea și analiza problemelor alegătorilor și identificarea soluțiilor adecvate. 

2.6 La depunerea candidaturilor se atașează un program politic care constituie un “contract” între ales și alegători. Încălcarea deliberată și repetată a acestui program deschide calea pentru procedura de anulare a mandatului prin votul alegatorilor din circumscripția respectivă. 

2.7 Introducerea unui sistem de democrație directă, prin stabilirea dreptului “de veto” al cetățenilor, în sensul de a vota contra unei legi aprobate de Parlament, și nu în sensul inițiativei legislative directe. O astfel de abordare este un instrument pentru a preveni derapajele Parlamentului împotriva voinței populare.

2.8 Orice alegeri în urma cărora se atribuie un singur mandat trebuie efectuate în două tururi pentru a preveni acordarea mandatelor unor aleși cu un număr de voturi minoritar. De asemenea, pentru aceste funcții nu pot candida persoane care nu au împlinit vârsta de 35 de ani la data alegerilor.

2.9 Numirile în funcția de președinte a instituțiilor cu rol de contra-putere, cum sunt Curtea Constituțională, Avocatul Poporului, Curtea de Conturi, etc, se fac prin vot direct al cetățenilor.

2.10 Desființarea agențiilor guvernamentale cu foarte puțină valoare adăugată în definirea și implementarea politicilor publice.